Abcesul dentar reprezinta formarea unei pungi de puroila nivelul tesuturilor ce inconjoara dintele (parodontiu marginal sau apical), cauzata de o infectie bacteriana. Microorganismele dintr-o carie pot disemina dupa ce s-a produs mortificarea nervului dentar catre gingii, obraji si limba, formand un abces.
Pe masura ce puroiul se acumuleaza, apare durerea, iar abcesul poate fistuliza si se dreneaza singur sau este drenat printr-o interventie medico-chirurgicala. In ambele situatii este necesara tratarea dintelui cauzator al abcesului, lipsa tratamentului fiind urmata de noi pusee purulente. In conditiile unei bune igiene orale, aparitia unui abces este putin probabila.
Abcesul dentar poate fi periapical
– localizat la nivelul parodontiului apical (varful radacinii), prezent atat la adulti cat si la copii sau parodontal marginal
– initiat in structura osoasa ce inconjoara dintele, intalnit mai ales la adulti.

In functie de viteza cu care se dezvolta, un abces dentar poate fi acut, cu durere, umflare si febra, sau cronic, fara durere si fara ca pacientul sa-si dea seama de prezenta acestuia.

Cauze

Cauza abcesului esteinfectia bacteriana, dar intrebarea este cum s-a produs infectia. De obicei de vina este o carie netratata, care s-a raspandit la pulpa dentara, apoi prin moartea tesutului pulpar a avansat catre tesutul moale si osul maxilarului. Cariile se formeaza din cauza neglijarii igienei orale.
Esecul tratamentului endodontic are deseori ca efect diseminarea microorganismelor din canalul radicular catre osul din jurul radacinii si producerea abcesului.
Este posibil ca infectia sa fi fost prezenta in momentul efectuarii unei lucrari dentare sau protetice, iar dupa un anumit interval de timp sa isi faca simtita prezenta. In cazul unei obturatii voluminoase exista riscul necrozarii (mortificarii) nervului dentar cu producerea ulterioara a abcesului dentar.

Simptome

Simptomele unui abces dentar sunt:
Durerea este pulsatila si continua, iar zona afectata este dureroasa la atingere. Daca tratamentul este intarziat, infectia se poate raspandi in tesutul adiacent, producand inflamatie, edem si febra. Infectia se poate raspandi si in os, dar mai sever in spatiile adiacente, producand o diseminare ce poate pune in pericol viata. Drenarea abcesului in gura are gust amar.
Abcesul urmeaza mai multe stadii, in functie de nivelul de extindere. La inceput senzatia este de mobilitate a dintelui, chiar daca acesta nu se clatina. Simptomul poate dura cateva zile, apoi este urmat de senzatia ca dintele este mai alungit decat ceilalti dinti. Durerea poate fi prezenta sau absenta.
In stadiile ulterioare de abces dentar simptomele sunt o combinatie de durere, disconfort si senzatia ca dintele va exploda. Daca abcesul nu este tratat, se va extinde la os, producand uneori mobilizarea dintelui. In cazurile extreme, infectia se poate raspandi in organism, producand decesul.

Complicatii

Lasat netratat, abcesul dentar poate evolua in doua directii – fie fistulizeaza la nivelul gingiei, drenand puroiul in gura, fie avanseaza in zona osoasa, diseminand pe calea cea mai facila, infectand tesutul adiacent si afectand alti dinti. In momentul in care fistulizeaza (se evacueaza puroiul), durerea se poate ameliora datorita eliberarii presiunii, insa pe masura ce infectia se raspandeste, durerea se acutizeaza.
Afectarea tesutului osos produce desfigurarea faciala si mobilitatea dintilor.
Alte complicatii ale abceselor dentare sunt in cazul dintilor superiori si raspandirea infectiei in sange putand cauza septicemie.

Diagnostic

Abcesul este suspectat atunci cand durerea se agraveaza la mestecat si la presiune. Pentru detectarea abceselor mici aflate in partea profunda a dintelui se folosesc
radiografiile dentare. In urma consultului fizic, medicul stabileste daca abcesul poate fi drenat prin tratamentul dentar sau este necesar drenajul prin extractie. Daca sunt prezente frisoanele, diareea, febra, greata si voma, inseamna ca abcesul s-a extins si poate infecta intregul organism.
Intrebati medicul daca s-au produs leziuni permanente in os, daca au fost afectati dintii vecini si care sunt efectele secundare.

Tratament

In cazul in care dintele afectat are nervul scos si canalul radicular obturat, tratamentul cu
antibiotice prescris de medic poate ucide bacteriile si poate duce la vindecare. Totusi trebuie stabilita cauza generatoare a abcesului si evidentiata necesitatea indepartarii infectiei de la varful radacinii printr-o interventie chirurgicala (rezectie apicala). Daca dintele are nerv, este nevoie de extirpare (scoaterea nervului), drenarea abcesului, curatarea si obturarea canalului radicular. In cele mai nefavorabile situatii, se extrage dintele, se curata zona si se asteapta vindecarea sub protectie de antibiotic.
Persoanele cu afectiuni generale sunt mai predispuse raspandirii infectiilor, acestea fiind nevoite sa se prezinte rapid la medic, pentru tratament.

Preventie

• Mentineti o igiena orala corecta – periaj dentar de minim doua ori pe zi, utilizarea atei dentare cel putin o data pe zi si controalele periodice la stomatolog
• Scadeti consumul de alimente cu continut mare de zahar
• Cariile tratate din timp previn formarea abcesului
• Evitati consumul de alcool si tutun.

The post Abcesul dentar appeared first on Cabinet stomatologic Dr. Aurelia Iercan.

Dentina este o substanta asemanatoare cu osul, aflata sub smalt si care alcatuieste cea mai mare parte a dintelui. Pentru a schimba culoarea dintelui, este necesara schimbarea culorii dentinei. Culoarea dentinei este gri-alba sau galbuie, nu un alb pur. Petele pot fi produse de diverse boli, fluor, sau antibiotice, administrate in perioada de dezvoltare.
Dentina inconjoara si protejeaza nervii si vasele de sange – pulpa – din coroana si radacina. Dentina este un tesut viu si transmite impulsuri dureroase. Se poate repara singura.

In mijlocul dintelui se afla pulpa dentara (nervul), o cavitate ce contine vase de sange, nervi si tesut conector – pulpa. Pulpa hraneste dintele si asigura vitalitatea sa. Partea pulpei situata in radacina se numeste
canal radicular, iar partea situata in coroana se numeste camera pulpara.
Atunci cand este expusa infectiei, pulpa transmite durere severa si formeaza un. In acest caz, pentru salvarea dintelui, este necesara extractia pulpei si obturarea canalului radicular.
Radacina dintelui este atasata de osul alveolar prin ligamentul periodontal. Acest ligament contine vase de sange si nervi, constituind o zona de amortizare flexibila intre dinte si os.
Deschizatura mica de la capatul fiecarei radacini, care permite trecerea vaselor de sange si a nervilor.

The post Anatomia dintelui appeared first on Cabinet stomatologic Dr. Aurelia Iercan.